- víciu
- s. n. [-ciu pron.-cìu], art. víciul; pl. vícii, art. víciile (sil. -ci-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
viciu — VÍCIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de construcţie, de funcţionare etc.). ♢ Viciu de conformaţie = dispoziţie anormală a unor părţi sau organe ale corpului; diformitate fizică. ♦ fig. Pornire nestăpânită şi statornică spre rău,… … Dicționar Român
Vičiūnai — dkt … Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas
patimă — PÁTIMĂ, patimi, s.f. 1. Sentiment puternic şi violent care copleşeşte pe om, întunecându i adesea dreapta judecată; p. ext. pasiune, iubire excesivă pentru ceva, pornire nestăpânită; suferinţă morală. ♦ Părtinire, parţialitate; duşmănie, ură. ♢… … Dicționar Român
resciziune — RESCIZIÚNE, resciziuni, s.f. (jur.) Anulare a unui act din cauza unui viciu radical. [pr.: zi u ] – Din fr. rescision, lat. rescissio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 resciziúne s. f. (sil. zi u ; mf. sci ), g. d. art … Dicționar Român
Sarmalele Reci — Infobox musical artist Name = Sarmalele Reci Img capt = Img size = Background = group or band Origin = Bucharest, flagicon|Romania România Genre = Rock Years active = 1993 present Label = ?? Associated acts = URL = [http://www.sarmalelereci.ro/… … Wikipedia
ametropie — AMETROPÍE s.f. Tulburare a vederii datorată unui viciu de refracţie în mediile transparente ale ochiului. – Din fr. amétropie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ametropíe s. f. (sil. tro ), art. ametropía, g. d. ametropíi, art.… … Dicționar Român
luxură — LUXÚRĂ, luxuri, s.f. (livr.) Viciu al celor ce se dedau fără reţinere plăcerilor senzuale; desfrânare, concupiscenţă. [var.: luxúrie s.f.] – Din fr. luxure, lat. luxuria. Trimis de ana zecheru, 08.10.2006. Sursa: DEX 98 LUXÚRĂ s. v.… … Dicționar Român
nărav — NĂRÁV, năravuri, s.n. 1. Obicei, deprindere rea; cusur, viciu, nărăveală, nărăvie. ♢ expr. A (se) învăţa cu nărav = a (se) obişnui să ceară, să pretindă ceva ca pe un drept al său. 2. (înv. şi pop.) Deprindere, obicei; fel de a fi, comportare. ♦… … Dicționar Român
păcat — PĂCÁT, păcate, s.n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericeşti, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greşeală, vină. ♢ Păcatul strămoşesc (sau originar) = (în concepţia religiei creştine) greşeala… … Dicționar Român
boală — BOÁLĂ, boli, s.f. 1. (La om şi la animale) Modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecţiune, beteşug. ♢ Boala somnului = boală infecţioasă gravă… … Dicționar Român